Tradiţii Culturale

Brașovul de astăzi păstrează vii tradițiile sale multiculturale.

Bogata tradiție folclorică a Junilor, la origine ritual de inițiere în rândul feciorilor, se trage din „Șchei”, vatră a civilizației materiale și spirituale a românilor. În fiecare an, în duminica Tomii de după Paște, Junii coboară în „Cetate”, reiterând un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie, care deschide în fiecare primăvară, „Zilele Brașovului”.
Tot în „Șchei”, alături de biserica Sfântul Nicolae, datând după tradiție din secolul al XIII-lea, ființează Prima Școală Românească, Diaconul Coresi din Târgoviște tipărind cele mai multe cărţi în limba română din secolul al XVI-lea de pe teritoriul celor trei principate.

În „Cetate”, școala menționată documentar în 1388, este reorganizată la mijlocul secolului al XVI-lea de reformatorul sașilor din Transilvania, umanistul Johannes Honterus (1498-1544), care înființează o bibliotecă celebră în epocă, și prima tipografie. Cea dintâi mențiune documentară a școlii maghiare din Brașov datează din 1558.
În prima partea a secolului al XIX-lea, elita intelectuală şi culturală românească este grupată în jurul „Casinei române”, înființată de fruntașii pașoptiști George Bariţiu, întemeietorul „Gazeta de Transilvania”, în 1838 (primul ziar politic și informativ al românilor din principat, cu suplimentul „Foaie pentru minte, inimă și literatură”), şi poetul Andrei Mureşianu pe versurile căruia avea să se cânte imnul revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te române! ”, devenit din anul 1990 imn național.

Opereta „Crai nou” de Ciprian Porumbescu (1853-1883), a fost pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Colegiului Naţional “Andrei Şaguna” de astăzi, unde în ultimii ani ai vieții compozitorul a fost profesor de muzică.

Filarmonica „Gheorghe Dima”, continuă tradiția muzicală seculară a Brașovului, promovată în deceniile din jurul anului 1900 de Kronstädter Philharmonische Gesellschaft, prin personalitățile marcante care au condus-o, dirijorii și compozitorii Anton Brandner – fondatorul său, Gheorghe Dima, Paul Richter, Tiberiu Brediceanu, Constantin Bobescu.
Primul concert al societății filarmonice brașovene din 6 mai 1878, a avut loc în sala înființată de Samuel Abraham, în 1794, destinată, atât balurilor, cât şi spectacolelor de teatru şi muzică, care beneficiază din 1894 de noul sediu, în care își desfășoară activitatea și astăzi Centrul Cultural „Reduta”.

Biblioteca județeană „George Barițiu”, deține în prezent peste 280.000 de volume cu caracter enciclopedic, având la bază fondul de carte al „Casinei Române” (1835), trecut parțial în patrimoniul „Asociației Transilvane pentru Literatura și Cultura Poporului Român” – ASTRA (1861), care a avut inițiativa deschiderii, în anul 1930, a bibliotecii publice „Dr. Alexandru Bogdan”, cu sediul în Casa Dr. Baiulescu, funcționând din 1969 în clădirea fostei Camere de Comerț.

Uniunea Artiștilor Plastici, prima instituţie de acest tip din România postbelică, a fost înființată și condusă din 1944, de pictorul Hans Mattis Teutsch, reprezentant de frunte al avangardei europene.
După cel de-al doilea război mondial au fost fondate Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu” (1946), Teatrul de păpuși „Arlechino” (1949) și Teatrul Muzical, 1953), astăzi Opera Brașov.

În 1950, ia ființă Muzeul Regional, prin reunirea colecțiilor Muzeului Săsesc al Țării Bârsei și ASTRA, din care în anul 1990 s-au desprins Muzeele de Artă, de Istorie și de Etnografie, cu Muzeul Civilizației Urbane înființat în 2010. Muzeul memorial „Casa Mureșenilor”, secție a muzeului de istorie din 1968, este o instituție independentă din anul 1997.