Capitala Europeană a culturii înseamnă, în primul rând, un proces de schimbare și transformare pentru orice oraş, un proces dedicat imaginii, infrastructurii, sectorului cultural, dar, cel mai important, cetăţenilor oraşului. Efectele nu vor fi niciodată imediate, acestea necesită timp şi presupun o investiţie pe termen lung.

Capitalele Culturale de până acum au lăsat în urmă moşteniri incontestabile pe care nici un alt proiect european nu a fost capabil să le atingă. Unul dintre cele mai importante tipuri de moştenire s-a manifestat în zona infrastructurii culturale. Aici se înscriu locuri noi sau renovate care s-au dezvoltat în urma evenimentului şi găzduiesc în continuare manifestări culturale, dintre cele mai diverse. Printre exemplele de bune practici din Europa se numără: Luxemburg 2007, Lille 2004, Liverpool 2008, Salamanca 2002 sau Stavanger 2008. În aceste oraşe titlul de Capitală Culturală Europeană a susţinut concentrarea ideilor și a servit drept catalizator pentru completarea lor.

Oraşele care au deţinut de-a lungul timpului acest titlu şi-au dezvoltat masiv infrastructura de transport, conservarea clădirilor de patrimoniu sau infrastructura turistică schimbând astfel geografia urbană şi potenţialul economic al oraşului. Să nu uităm, desigur, impactul extraordinar pe care acest titlu european l-a exercitat asupra oraşului Sibiu în anul 2007 care continuă să se dezvolte prin cultură şi astăzi.

Însă, acest titlu depăşeşte cu mult aspectele tehnice deoarece acestea sunt întotdeauna însoţite de un puternic sentiment de coeziune socială la nivel de oraş sau regiune. Participarea cetăţenilor şi incluziunea sunt, în acest moment, elemente cheie în succesul Capitalelor Culturale Europene. De aceea, fac apel la toţi locuitorii Braşovului să vină în întâmpinarea acestui proiect. Vom implica toate componentele structurilor sociale: de la tineri la vârstnici, de la periferii la zonele centrale, de la persoanele înstărite la cele cu venituri mici. De asemenea, ne dorim să avem alături persoane dornice să devină ambasadori culturali ai oraşului în acest demers.

Drumul către titlul de Capitală Culturală Europeană este definit de valorile asumate la nivel de comunitate. Aceste valori devin de acum puncte de referinţă în activitatea Braşovului: Participare, Interculturalitate, Diversitate, Nediscriminare, Toleranţă, Transparenţă, Dimensiune Europeană, Calitate, Responsabilitate, Incluziune, Deschidere, Tradiţie, Inovaţie.

Participarea şi mobilizarea comunităţii sunt motorul şi sursa legitimităţii proiectului. Acest proiect necesită deschidere către conexiunile dintre cultură şi societate, dar şi către provocările evoluţiei acestor conexiuni pe termen lung.

De ce ne dorim sau de ce trebuie să sprijinim cu toţii această candidatură? Există numeroase motive care ne-au determinat să demarăm acest proces. Dintre acestea vreau să amintesc:

• Braşovul este oraşul în care cetăţenii săi trăiesc, nu doar locuiesc. Este oraşul perceput de către cetăţean ca locul care îşi asumă şi respectă istoria, dar care îmbrăţişează viitorul şi evoluţia.
• Braşovul este un oraş care îşi doreşte o ofertă culturală diversă şi, în acelaşi timp, o viaţă culturală dinamică care să răspundă deopotrivă aşteptărilor locuitorilor şi turiştilor/vizitatorilor.
• Braşovul este un oraş care a depăşit toate încercările istorice, care se regenerează şi se reinventează perpetuu prin cultură.
• Braşovul este un oraş „viu” în care creativitatea este vitală, un oraş care-şi doreşte să fie conectat la contemporan, dar care îşi respectă şi valorifică moştenirea multiculturală.
• Braşovul este un oraş metaforă vie, mediere între identitate şi alteritate, între vechi şi nou.
• Braşovul doreşte să devină un oraş responsabil, care să exploateze responsabil resursele culturale.
• Braşovul este un oraş cu capacitatea de a se regenera şi reconsidera odată cu tinerii lui.

Pentru a ne asigura că vom intra cu dreptul în această competiţie, pentru care numeroase oraşe din România şi-au manifestat interesul, am demarat acţiunile necesare construirii unei Strategii Culturale sustenabile care reprezintă o parte importantă a dosarului de candidatură.

Pentru buna desfăşurare a acestor acţiuni, fac apel la toţi locuitorii Braşovului şi toate grupurile de interes să se implice în acest proces care va genera o creştere calitativă pe termen lung a calităţii vieţii în acest oraş.

Pentru a deveni Capitală Culturală Europeană este necesar ca întreaga comunitate să contribuie la susţinerea candidaturii, fiecare dintre noi are acum oportunitatea de a-şi lăsa amprenta asupra acestui program de dezvoltare prin cultură. În acest sens, vom organiza consultări publice, dedicate identificării punctelor tari şi punctelor slabe ale oraşului, la care invit toate persoanele interesate, în funcţie de domeniul în care activează. Vom comunica, în curând, datele oficiale pentru: dezbaterea publică adresată comunităţii cu privire la potenţialul cultural şi creativ al Braşovului, consultarea publică pentru operatorii economici, consultarea publică pentru instituţiile publice de cultură, consultarea publică pentru organizaţiile neguvernamentale, întâlnirea de lucru pentru strategia culturală şi conferinţele dedicate candidaturii pe teme culturale.

În paralel cu aceste întâlniri de natură administrativă, vom desfăşura şi evenimente conexe care vor consta în diverse manifestări culturale prin care vom demonstra disponibilitatea, angajamentul, potenţialul şi gradul de disponibilitate al oraşului pentru candidatură. Invit toţi artiştii şi personalităţile din sfera culturii să înainteze propuneri pentru dezvoltarea unui calendar unic Braşov Capitală Europeană a Culturii 2021.

În esenţa sa, conceptul de Braşov Capitală Europeană a Culturii 2021 reuneşte oamenii, cultura şi oraşul, iar fără aceste trei elemente proiectul nu poate exista. Îmi doresc ca această candidatură să insufle un sentiment de mândrie şi de apartenenţă la comunitate pentru că obţinerea unui astfel de titlu este o şansă unică.

Braşovul este un oraş activ din punct de vedere industrial, comercial şi turistic, iar pentru a avea o şansă reală la titlul de Capitală Culturală Europeană trebuie să devină şi activ din punct de vedere cultural.